1. GĂTIȚI COMPLET ALIMENTELE CRUDE.

    În circumstanțe normale alimentele crude și apa se pot contamina cu agenti patogeni. În vremuri de dezastru riscul de contaminare este chiar mai mare. Gătirea completă va distruge agenții patogeni, ceea ce înseamnă că o temperatură de cel putin 70°C trebuie să cuprindă alimentul în intregime. Fructele sau legumele nefierte nu ar trebui să fie consumate, cu exceptia cazului în care pot fi curățate. În cazul în care laptele nu a fost pasteurizat, ar trebui să fie fiert înainte de utilizare. Gătirea nu va distruge neapărat biotoxinele.

  1. MÂNCAȚI IMEDIAT MÂNCAREA GĂTITĂ.

    Când mâncarea gatită se răcește la temperatura camerei, bacteriile încep să se înmulțească. Cu cât se așteapta mai mult, riscul de îmbolnăvire este mai mare. Pentru a fi în siguranță, consumați alimentele gătite imediat după ce au fost îndepărtate de pe foc.

  1. PREGĂTIȚI-VĂ ALIMENTELE DOAR PENTRU O MASĂ.

     Alimentele trebuie să fie proaspăt preparate și numai pentru o masă, pe cât posibil. În cazul în care produsele alimentare trebuie să fie pregătite în avans, sau în cazul în care există resturi, acestea ar trebui să fie păstrate la rece, adică sub 5°C (în frigider sau într-o cutie frigorifică) sau la cald, adică peste 60°C. Această regulă este extrem de importantă atunci când este planificată păstrarea produselor alimentare mai mult de 4-5 ore. Alimentele gătite care au fost depozitate trebuie sa fie bine reîncalzite înainte de a fi consumate, adica la cel putin 70°C în tot cuprinsul acestora. Reîncălzirea completă a alimentelor este esențiala dacă frigiderele au încetat să functioneze timp de câteva ore din cauza întreruperilor de electricitate.

  1. EVITAȚI CONTACTUL DINTRE ALIMENTELE CRUDE ȘI ALIMENTELE GĂTITE.

    Mancarea gatită în condiții de siguranță poate deveni contaminată prin cel mai mic contact cu alimente crude. Această contaminare încrucișată poate fi directă, de exemplu, atunci când peștele crud vine în contact cu alimentele gătite. Acesta poate fi, de asemenea, indirectă. De exemplu, pregătrea peștelui crud și apoi utilizarea aceleeași suprafețe de tăiere și aceluiași cuțit, nespălate, pentru felierea alimentelor gătite ar trebui să fie evitate. În caz contrar, toate riscurile potențiale de îmbolnăvire care au fost prezente înainte de preparare pot fi  reintroduse. Contaminarea încrucișata poate sa apară, de asemenea, într-un congelator care a fost oprit de ceva timp. El ar trebui să fie verificat pentru ca zeama de carne crudă și carne de pasare poate picura pe alte alimente.

  1. ALEGE ALIMENTELE PROCESATE, PENTRU SIGURANȚĂ.

    Multe alimente, cum ar fi fructele și legumele, sunt cele mai bune în stare naturală. Cu toate acestea, în caz de catastrofe și situatii de urgență, ele nu pot fi sigure și ar trebui sa fie curățate înainte de consum în cazul în care sunt consumate crude. Alimentele care au fost prelucrate (de exemplu, conserve si alimente ambalate uscate) si care nu au fost afectate de dezastru pot fi mai sigure. Ele pot fi mai usor păstrate în conditii de siguranță, pentru că nu au nevoie de depozitare la rece, dar trebuie să fie păstrate la loc uscat.  

  1. SPALAȚI-VĂ MÂINILE ÎN MOD REPETAT.

    Mâinile trebuie spălate foarte bine înainte de pregătirea, servirea sau consumul de alimente și mai ales după folosirea toaletei, latrinei sau schimbarea scutecelor unui copil sau atingerea animalelor. După prepararea alimentelor crude, în special a celor de origine animală, mâinile ar trebui spălate din nou înainte de manipularea mâncării gătite sau gata a fi servite.

  1. PĂSTRAȚI TOATE SPAȚIILE DE PREPARARE A ALIMENTELOR CURĂȚATE METICULOS.

    Din moment ce alimentele sunt atât de ușor de contaminat, orice suprafață utilizată pentru prepararea produselor alimentare trebuie să fie păstrată absolut curată. Resturile de produse alimentare și firimiturile sunt rezervoare potentiale de germeni și pot atrage insecte și animale. Bucătăria și zonele de depozitare a alimentelor ar trebui sa fie curățate, iar deșeurile solide de bucătarie ar trebui să fie eliminate în mod corespunzător. Alimentele ar trebui să fie depozitate în recipiente închise pentru a le proteja de insecte, rozătoare și alte animale. Ar trebui folosite capcane pentru muște și șobolani, dacă este necesar.

  1. UTILIZAȚI APA ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ.

    Utilizarea apei potabile este la fel de importantă atât pentru pregătirea alimentelor, cât și pentru băut. În cazul în care alimentarea cu apă în condiții de siguranță / potabilă a fost perturbată, apa destinată preparării alimentelor ar trebui să fie fiartă. Laptele condensat sau pudră trebuie să fie reconstituit numai cu apă potabilă. Gheața facută din apă nesigură va fi, de asemenea, nesigură și poate fi o sursă de contaminare a alimentelor.

  1. FIȚI PRUDENT CU ALIMENTELE CUMPĂRATE.

    Uneori, produsele alimentare servite în restaurante și pe stradă nu sunt pregătite în condiții de igienă corespunzătoare. În vremuri de dezastre sau situații de urgență, riscul ca aceste alimente să fie contaminate este mai mare. Prin urmare, alegerea de produse alimentare trebuie facută cu prudență: numai produse alimentare care au fost bine fierte și sunt încă fierbinți atunci când sunt servite trebuie să fie consumate. Alimentele cumpărate pe stradă trebuie să fie bine fierte în prezența clientului. Prepararea porțiilor individuale este de preferat. Riscul de intoxicații pe scară largă sau de infecții crește atunci când gătirea se face “în masă”. Aceasta este necesară uneori, în special în cazul în care aprovizionarea cu apă și combustibil este limitată, iar canalizarea nesatisfăcătoare.

    CENTRELE DE ALIMENTARE ÎN MASĂ

    Un program de hrănire general, bazat pe distribuția de mâncare gătită, poate fi necesar pentru o perioadă inițială de scurtă durată în situațiile în care oamenii nu au resursele necesare pentru a pregăti ei înșiși masa în condiții corespunzătoare de igienă sau în unele situații de conflict când riscă având la ei mâncare la pachet. Cu toate acestea, pregătirea în masă a mâncării gătite are o serie de dezavantaje, inclusiv riscul de transmitere a unor boli prin alimente. De îndată ce condițiile permit, programele generale de hrănire trebuie să se bazeze pe distribuirea de rații uscate. În unele cazuri, ca o alternativă pentru hrănirea în masă, este posibil a ajuta gospodăriile prin furnizarea de rații uscate care nu au nevoie de gătit sau prin înființarea de bucătării temporare de cartier, unde oamenii pot pregăti alimente pentru familiile lor sau în grupuri.

    În cazul în care prepararea hranei în masă este necesară, este esențial să se supravegheze practicile de manipulare a alimentelor și să se asigure respectarea strictă a normelor de securitate alimentară, pentru a minimiza riscul de intoxicație alimentară în masă sau de epidemii de toxiinfecție alimentară.

    Este esential ca persoanele care manipulează alimente și cele care supraveghează prepararea alimentelor să fie instruite privind HACCP (analiza riscurilor prin puncte critice de control). Acesta le va ajuta sa gândească critic, să analizeze condițiile predominante și pericolele potențiale și să adapteze măsurile de siguranță alimentară la o anume situație de risc. Sistemul HACCP poate fi aplicat la fiecare activitate specifică de preparare a hranei, riscurile legate de alimente sau de activități în domeniul alimentar pot fi identificate și stabilite măsurile de control necesare.

    SIGURANȚA ALIMENTELOR

    Alimentele nedecojite, crude sau insuficient preparate ar trebui evitate. Numai apa care a fost fiartă sau dezinfectată cu clor sau iod ar trebui să fie baută. Băuturi cum ar fi ceai fierbinte sau cafea, vin, bere, apă carbogazoasă sau bauturi nealcoolice, sucuri de fructe ambalate și apa îmbuteliată sunt de obicei sigure pentru a fi băute daca ambalajele nu sunt deteriorate. Gheața ar trebui sa fie evitată, dacă nu este facută din apă sigură.

  1. SUGARII ALĂPTAȚI LA SÂN ȘI COPIII MICI.

    Laptele matern este sursa ideală de hrană pentru sugari în primele luni de viață. Acesta protejează împotriva diareei sugarilor prin proprietățile anti-infecțioase pe care le are și minimizeaăa expunerea lor la agenți patogeni care pot genera toxiinfecții alimentare. În epidemii și situatii de dezastru, atunci când alimentele pot fi contaminate sau rare, alăptarea va asigura o alimentare în condiții de siguranță și nutrițional adecvată pentru sugari, de la naștere până la vârsta de 4-6 luni. Continuarea alăptării după această vârstă poate contribui, de asemenea, la prevenirea toxiinfecțiilor alimentare la sugari mai mari și copii mici.

 

SURSA: ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII

Apăsând pe link-ul de mai sus ve-ți putea avea acces la următoarele ghiduri:

  • Ghidul pacientului cu hipertensiune arteriala esentiala
  • Ghidul pacientului cudiabet zaharat tip 2
  • Durerea lombara nespecifica a adultului
  • Ingrijiri prenatale in sarcina cu risc scazut
  • Infectia urinara necomplicata la femei

INFORMATIE PENTRU PUBLIC

     Antibioticele sunt medicamente foarte valoroase în tratarea sau prevenirea tuturor infectiilor cauzate de bacterii. Nu este mai puţin adevărat, cu cat se folosesc mai mult, cu atat se dezvolta mai mult rezistenta bacteriilor la antibiotice.  Acest lucru este firesc şi se întâmplă peste tot în lume, în special în cazul în care antibioticele sunt folosite exceisv sau nedecvat. Folosirea antibioticelor trebuie să fie echilibrata: trebuie utilizate numai cand sunt necesare din ratiuni terapeutice.

Ştiaţi că?

• O parte dintre motivele pentru abuzul de antibiotice este legata folosirea lor pentru a trata gripa si raceala. Virusurile, nu bacteriile, provoaca gripa, raceala precum si cele mai multe dureri de gat si bronsita, astfel ca utilizarea antibioticelor poate face mai mult rău decât bine, deoarece creste riscul ca o infecţie ulterioara sa poata rezista la tratamentul cu antibiotice. Mai mult, bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane si se pot raspandi dintr-un loc in altul sau de la o ţară la alta.

• Rezistenţa la antibiotice se raspandeste. Bacteriile rezistente pot fi transmise între oameni, între oameni si animale, intre animale şi mediu.

• Tratamentul infectiilor cauzate de bacterii rezistente necesită medicatie mai scumpa, durează mai mult şi poate implica internari mai lungi în spital. De exemplu, medicamentele folosite pentru tratarea tuberculozei multirezistente pot fi semnificativ mai scumpe decât medicamentele anti-tuberculoză care sunt folosite în mod normal.

• În plus, antibioticele sunt folosite pentru a preveni infecţiile bacteriene, dar numai pentru motive specifice, de exemplu, în timpul şi la scurt timp după anumite interventii chirurgicale şi teste diagnostice, de exemplu când mini-dispozitive sunt introduse în corp. O astfel de utilizare preventiva durează de obicei doar 24 de ore.

• Antibioticele sunt de asemenea, utilizate în lanturile alimentare, mai ales ca acceleratori de creştere a animalelor de productie. Unele ţări permit această utilizare, interzisa insa in UE. Uneori, sunt utilizate cantităţi mai mari de antibiotice pentru animale decât pentru oameni. Rezistenţa apare si aici, ceea ce face problema mai grava: bacteriile rezistente se raspandesc din lanţul alimentar catre oameni, inclusiv în spitale şi clinici.

• Din păcate, noi antibiotice nu vor fi disponibile prea curand, deoarece cercetarea şi fabricarea de noi medicamente necesită investiţii foarte mari, care se vor face numai daca viitoarele incasari vor fi  considerate profitabile pentru companiile farmaceutice.

Consecinte posibile

    În cazul în care  folosirea nedecvata si abuzul de antibiotice nu sunt oprite, acestea ar putea deveni ineficiente cand vom avea nevoie de ele. Imaginaţi-vă ca medicul dumneavoastră vă informeaza că nu există nici un tratament pentru copilul sau pentru prietenul dvs, deoarece au o infecţie bacteriană pe care antibioticele nu o mai pot trata. Deja, 25 000 de persoane din UE, Islanda şi Norvegia mor în fiecare an din cauza infecţiilor bacteriene care nu raspund la antibiotice, mai ales in spitale. Societatea ar putea reveni la timpurile cand antibioticele nu erau disponibile, iar simple infecţii puteau însemna condamnare la moarte.

    Bacteriile rezistente se dezvolta si se răspândesc rapid. Astăzi, unele bacterii sunt rezistente la agenti multipli, declansand infectii ce pun in pericol viata, precum cele afectand sistemul circulator sau pneumoniile potenţial netratabile. Mai mult, scaderea eficientei preventiei  cu ajutorul antibioticelor ar putea face o serie de intervenţii medicale şi teste diagnostice de înaltă performanţă - cum ar fi artroscopia, înlocuirea de şold şi chirurgia colonului - imposibile, deoarece antibioticele nu ar putea proteja impotriva potentialelor infectii bacteriene.

  Rezistenţa la antibiotice reprezinta o problemă urgentă pentru toată lumea. Pentru a opri creşterea acesteia, fiecare are responsabilitatea de a folosi antibiotice numai când sunt necesare şi prescrise de un medic.

  Multe ţări din Regiunea Europeană a OMS au campanii de sensibilizare a publicului pentru a reduce utilizarea de antibiotice, care pot face diferenţa. Oricine poate contribui la gestionarea acestei probleme.

 Ce puteti face?

• Nu cumpărati nicodata antibiotice fără reţetă de la medic.

• Nu aşteptati ca medicul sa prescrie antibiotice pentru orice infecţie. Virusurile cauzeaza multe infectii respiratorii, inclusiv răceala si şi gripa. Antibioticele vindeca doar infecţiile bacteriene;  daca nu sunt potrivite afectiunii Dvs, nu aveţi nevoie de ele pentru ca va vor face mai vulnerabil în viitor.]

• Dacă vă sunt prescrise antibiotice, luati-le exact aşa cum spune medicul sau farmacistul. Finalizati tratamentul prescris, chiar dacă vă simţiţi mai bine. In caz contrar, infecţia poate reveni.

• Nu folosiţi  nici un medicament care a fost prescris pentru o altă persoană sau alta afectiune.

• Încercaţi sa preveniti infecţiile. Spălaţi-vă mâinile în mod regulat şi încurajati-va familia şi colegii să facă acelaşi lucru.

• Prevenirea unor infecţii bacteriene prin vaccinare este un alt pas important. Agricultorii ar trebui să folosească antibiotice pentru animale numai atunci când sunt prescrise, iar nu ca acceleratori de creştere, intrucat rezistenţa bacteriana se poate răspândi.

De retinut

• Antibioticele nu sunt întotdeauna necesare.

• Utilizarea neadecvată si abuzul de antibiotice contribuie la Rezistenţa la antibiotice.

• Rezistenţa la antibiotice genereaza mai multa boala şi decese evitabile.

• Rezistenţa la antibiotice poate intoarce societatea la timpurile pre-antibioticelor când infecţiile obisnuite puteau ucide cu uşurinţă.

• Actioneaza azi ca sa poti vindeca si maine!

Definitii privind antibioticele si rezistenţa la antibiotice

    Antibioticele reprezinta o subclasa de agenti antimicrobieni, activi numai impotriva bacteriilor, care pot fi derivati natural din bacterii sau fungi, sau sintetici. Stiintific, termenul “antibiotice” se refera numai la agenti antimicrobieni naturali, dar acest text utilizeaza termenul antibiotice pentru a desemna toate medicamentele si agentii folositi impotriva infectiilor bacteriene.

  Aparitia rezistenţei la antibiotice este un fenomen biologic natural care survine cand se utilizeaza antibiotice. Rezistenţa la antibiotice rezulta din capacitatea bacteriilor de a rezista atacului cu antibiotice, care se poate dezvolta prin mutatii sau prin dobandirea de gene de rezistenta de la alte bacterii care sunt deja rezistente.

  Promotorii principali ai Rezistenţa la antibiotice sunt uzul de antibiotice si mai cu seama abuzul de antibiotice (dar si uzul impropriu sau in doze prea mici) precum si raspandirea tulpinilor bacteriene deja rezistente sau a genelor care poarta informatia de rezistenta.

 Sursa: http://www.euro.who.int/en/who-we-are/whd/world-health-day-2011-antibiotic-resistance-no-action-today,-no-cure-tomorrow/factsheets

    În zilele cu temperaturi extrem de scăzute, se recomandă populaţiei să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig,  să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor şi să consume alimente bogate în proteine, fructe şi legume. 

 

    În cazul în care este necesară deplasarea în spații deschise, este recomandată folosirea mijloacelor de protectie adecvate – căciuli, mănuși etc. Trebuie evitată  expunerea prelungită a mâinilor și picioarelor la temperaturi scăzute pentru a se feri de degerături. De asemenea, in cazul simptomelor de raceala, trebuie evitată automedicația și este recomandată consultarea medicului.

    Persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace și respiratorii, se recomandă să evite deplasările și frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării în condiții de temperaturi scăzute.

    Sunt indicate consumul de alimente bogate în proteine şi grăsimi nesaturate, fructe, legume şi evitarea băuturilor alcoolice.

    În această perioadă, trebuie să se acorde o atenție specială copiilor -aceștia nu trebuie lăsați să aștepte în interiorul autovehiculelor parcate sau sa fie transportati pe distanțe lungi în vehicule fără posibilități de climatizare și neechipate corespunzător.

    Locuinţele şi spaţiile închise de locuit trebuie să fie încălzite corespunzător şi trebuie evitată utilizarea instalațiilor improvizate, care pot duce la intoxicații cu monoxid de carbon.

Sursa: http://www.ms.ro/2016/01/04/recomandari-pentru-temperaturi-scazute/